Poate fi combatuta imbatranirea? Rejuvenarea faciala. Tratamentul ridurilor -Toxinabotulinica (I)
Esthetiq Magazine Nr. 2Îmbătrânirea feţei - aspecte clinice
În preocupările cotidiene presărate de stres, de proiecte profesionale şi personale nu observăm că îmbătrânim. Acest lucru, îl conştientizăm uneori când se întâmplă să auzim o remarcă a unui “prieten/prietenă” despre un rid nou apărut sau despre firele de păr cărunt, care poate sunt în număr mai mare comparativ cu ceva timp în urmă sau uneori atunci când ne cade în mână un articol despre îmbătrânire, ne gândim la propria persoană, la propria imagine şi de ce nu la propria îmbătrânire. Medical vorbind, îmbătrânirea este inevitabilă şi este un “război” pe care nu poţi să-l câştigi în final, însă poţi câştiga “bătălii” din acest război, deoarece datorită progresului ştiinţific există astăzi un arsenal de “arme” împotriva procesului de îmbătrânire şi putem spune că datorită lor putem să ne controlăm propria îmbătrânire sau cu alte cuvinte putem îmbătrâni mai frumos.
În cadrul procesului de îmbătrânire, există la nivelul feţei o serie de modificări care apar mai lent sau mai accelerat în timp, în funcţie de mai mulţi factori. Medical vorbind, procesul de îmbătrânire îl putem împărţi în îmbătrânirea intrinsecă (factori interni organismului) şi îmbătrânirea extrinsecă (factori externi organismului).
Îmbătrânirea intrinsecă este determinată de factorul cronologic - trecerea timpului şi este un proces normal, fiziologic însă există şi alţi factori genetici şi hormonali care influenţează acest tip de îmbătrânire. Luând în considerare factorii genetici putem spune că moştenim multe în acest proces de îmbătrânire şi dacă privim la rudele noastre apropiate părinţi, fraţi/surori mai mari putem observa o asemănare foarte mare a procesului de îmbătrânire mai ales dacă persoanele trăiesc în aceleaşi condiţii externe (de mediu)
Factorii hormonali influenţează procesul de îmbătrânire la ambele sexe, însă se ştie că la sexul feminin, după momentul menopauzei sau chiar mai devreme (între 35-40 ani), procesul de îmbătrânire este accelerat ceea ce este o dovadă foarte pertinentă a implicării hormonale în îmbătrânire -nivelul hormonilor estrogeni începe să scadă după această vârstă. De altfel, una dintre terapiile moderne anti-aging este cea de substituţie hormonală de la un anumit moment, ceea ce duce
la o prevenire a procesului accelerat de îmbătrânire. Procesul de îmbătrânire extrinsecă este mai uşor de influenţat, deoarece apare sub acţiunea unor factori externi organismului, factori de care ne putem feri. UV – ultravioletele prin expunerea solară sau prin frecventarea saloanelor de bronzare artificială (solar) duc la o grăbire a procesului de îmbătrânire al pielii. Literatura de specialitate medicală sau chiar cea nemedicală abundă de articole de informare în ceea ce priveşte rolul negativ al soarelui asupra pielii. Pentru bronzul temporar al pielii care este considerat un atribut de frumuseţe şi pentru plăcerea expunerii la soare se plăteşte însă un preţ prea mare, deoarece agresiunea solară accelerează foarte mult îmbătrânirea pielii (photoaging-ul) .
Acest lucru se poate combate foarte simplu prin aplicarea cremelor de protecţie solară sau evitarea expunerii la soare. Alţi factori importanţi sunt: alcoolul, fumatul, lipsa de somn şi stresul. Efectele îmbătrâniriipe care le putem constata la nivelul pielii sunt:
uscăciunea pielii, scăderea elasticităţii ca o consecinţă a scăderii cantităţii de colagen şi elastină din derm, dar şi a ţesutului adipos, cu apariţia de leziuni vasculare (teleangiectasia), comedoame (puncte negre), leziuni pigmentare (hiper/hipopigmentare) sau a unor leziuni benigne sau chiar pre-maligne (ex. keratoza actinică). Ca efect vizibil este apariţia ridurilor şi a laxităţii tegumentare. Modificările ce apar în procesul de îmbătrânire la nivelul feţei sunt rezultatul migrării progresive şi gravitaţionale a ţesuturilor de la nivelul feţei, mai ales a ţesutului grăsos. De fapt, există o laxitate şi o cădere facială nu numai a ţesutului grăsos dar şi a fasciei, musculaturii şi a ligamentelor existente, fenomene care duc la o pierdere a volumului feţei de la nivelul obrajilor, căderea acestuia spre mandibulă, cu apariţia unui exces bilateral de piele. O metodă foarte bună de apreciere este cea a triunghiului de la nivelul feţei. Acest triunghi este diferit în funcţie de vârstă: la vârsta de 20-40 ani – faţa este ovală, triunghiul este echilateral cu vârfurile laterale la nivelul oaselor zigomatice ale feţei şi bărbiei. Nu există migrări tisulare la nivelul feţei, însă acest lucru diferă de la persoană la persoană în funcţie de cât de avansat este procesul de îmbătrânire . Peste 40 de ani se produce o îngroşare a zonei bărbiei, cu “căderea” liniei mandibulare şi cu apariţia unui triunghi echilateral (o inversare a triunghiului feţei, faţă de perioada de adult) cu vârfurile – superior intersprâncenos, laterale la nivelul mijlocului mandibulei, cu prezenţa de exces de tegument la acest nivel . În paralel, apare accentuarea şanţurilor nazolabiale şi a ridurilor la toate nivelurile feţei. În timp, apar şi modificări ale scheletului osos al craniului, ca urmare a osteoporozei date de vârstă şi care duc la completarea tabloului de faţă îmbătrânită. Se ştie că, pielea are o serie de funcţii: protecţie-barieră antimicrobiană, în prevenirea deshidratării, în reglarea temperaturii corpului, sinteza de vitamina D, în răspunsul imun, etc. Toate aceste funcţii diminuă odată cu scăderea capacităţii de regenerare şi vindecare a pielii.
Nu voi intra in detalii de indicaţie a tratamentului chirurgical, însă trebuie spus că în momentul în care semnele de îmbătrânire sunt accentuate şi există acea cădere gravitaţională a ţesuturilor de la nivelul feţei cu un exces tisular, atunci chirurgia este opţiunea principală pentru a avea rezultate foarte bune. Când aceste modificări sunt minime, se poate opta pentru metode de medicină estetică minim invazivă: tratamentul cu botox (toxină botulinică)- pentru corectarea ridurilor dinamice, tratament cu acid hialuronic pentru refacerea volumetrică a feţei, augumentare de buze, corectarea de riduri din diferite zone care au o profunzime mai mare (ex.şanţurile nazolabiale) sau cu alte substanţe pe post de filleri (to fill=a umple) permanenţi sau temporari şi, bineînţeles, transferul de grăsime la nivelul feţei - o procedură care devine foarte populară datorită proprietăţilor ţesutului adipos. Din această categorie a metodelor minim invazive, mai putem menţiona suspensiile faciale, tratamentele laser, radiofrecvenţa, IR (infraroşu) de întindere a pielii, precum şi resurfacing-urile laser cu noi tehnologii cu recuperare mult mai rapidă pentru pacient. Despre toate acestea, veţi avea ocazia să vă informaţi în articolele din numerele viitoare.
Tratamentul ridurilor cu toxină botulinică
Toxina botulinică nu este utilizată numai pentru uz cosmetic. Iniţial, acest tratament a fost utilizat în tratamentul unor afecţiuni neurologice- sindroame spastice, în migrene, blefarospasm, în gastroenterologie sau urologie, dar şi pentru terapia temporară a hiperhidrozei (transpiraţiei excesive) axilare, palmare etc.cutând cu pacientele noastre în cadrul consultaţiilor din cabinet, putem spune că există o lipsă de informare despre botox şi deseori auzim “Domnule doctor, aş dori să-mi corectez ridurile de pe frunte sau perioculare, dar nu vreau să mă injectez cu toxină botulinică, am auzit că este periculos”. Poate toxina botulinică utilizată pentru uz cosmetic este legată greşit de botulism - care este o intoxicaţie alimentară dată de microorganismele Clostridium botulinum sau de informaţiile apărute în presă legate de armele biologice. Mass-media abundă în informaţii despre tratamentele cu botox, însă uneori, aceste informaţii sunt exagerate atât într-un sens (rezultate foarte bune), cât în celălalt (complicaţii exagerate sau rare) în dorinţa de a creşte audienţa. Toxina botulinică pentru uz cosmetic nu este periculoasă dacă se respectă cu stricteţe indicaţiile medicale ale acesteia, iar complicaţiile, dacă apar, sunt temporare la fel ca şi efectul substanţei.
Există site-uri medicale sau ale producătorilor care dau informaţii foarte bune atât pentru medici cât şi pentru pacienţi (www.
botox.com pentru BOTOX A sau www.ipsen.com.au pentru produsul Dysport). Există mai multe produse comercializate pe piaţă şi sunt încă altele în aşteptare
